Rata scăzută a șomajului și speranța crescută de viață a locuitorilor din Bistrița-Năsăud i-a asigurat județului, printre altele, locul 14 în clasamentul județelor cu cel mai ridicat nivel de trai din România, realizat de gândul.
Românii care trăiesc în această zonă a țării se confuntă însă cu inconveniențe precum sumele mici de bani pe care le primesc din partea angajatorilor sau suprafața redusă a spațiilor verzi din mediul urban.
Locuitorii județului Bistrița-Năsăud sunt unii dintre românii care trăiesc, în medie, cel mai mult. Speranța lor de viață la naștere este de 74,1 ani, a șaptea cea mai ridicată la nivel național, apropiată de cea a românilor din județe precum Vrancea sau Suceava, dar cu peste un an mai mică decât cea înregistrată în cazul bucureștenilor.
Se poate spune, de asemenea, că bistrițenii trăiesc, în medie, cu aproape patru ani mai mult decât locuitorii județului Satu Mare și cu peste doi ani și jumătate în plus față de cei din județul Tulcea, regiuni unde se găsesc persoanele cu cea mai scăzută speranță de viață la naștere din România.
Un alt avantaj al celor care trăiesc în județul Bistrița-Năsăud este și acela că rata șomajului înregistrată aici este una scăzută. Astfel, la finalul anului trecut, ea era de 4,99%, mai ridicată decât în județe precum Ilfov, Timiș, București, Arad sau Cluj, unde ea nu depășea 4%, dar mai scăzută decât în județe precum Satu Mare, Brașov, Iași sau Neamț.
(Click pentru a mări)
FOTO: gândul.info
Deși au locuri de muncă, bistrițenii sunt plătiți foarte prost de către angajatori. Astfel, ei câștigau în decembrie 2012 unul dintre cele mai mici salarii medii nete din întreaga țară, de doar 1.119 lei, același cu cel obținut de angajații firmelor din județul Neamț. Câștigul lor era cu 419 lei mai redus decât media națională, de 1.538 de lei, și cu 1.033 de lei mai mic decât cel al bucureștenilor.
Una dintre cele mai importante companii care își desfășoară activitatea la nivel local este Leoni Wiring Systems Bistrița, un producător german de piese și de componente auto. În 2011, germanii de la Leoni înregistrau o cifră de afaceri de peste 664 milioane de lei, obțineau un profit net de 16,8 milioane de lei și asigurau locuri de muncă pentru 3.413 persoane, potrivit datelor Ministerului Finanțelor Publice.
Un alt inconvenient al traiului în acest județ este și acela că locuitorii orașelor sale nu se pot plimba prin parcuri sau prin grădini publice mari, având în vedere că Bistrița-Năsăud se clasează pe locul opt în topul regiunilor care dispun de cele mai mici suprafețe de spații verzi din țară, mult sub liderii la nivel național București, Dolj, Cluj, Timiș sau Constanța.